Inca de cand a aparut prima rama, probabil in urma cu aproximativ 2.500 de ani, artistul trebuie sa fi avut dilema de a inrama in portret(portrait) sau peisaj (landscape) ? Care ar arata mai bine? Si, desigur, nu ne referim la operele de arta in care „portretul” inseamna portretul cuiva  si la  „peisaj” care poate insemna natura sau fotografia in aer liber. In cadrul inramarii, portretul inseamna ca cineva inrameaza si atarna fotografia vertical (sau pe lung), pe cand peisajul inseamna ca cineva incadreaza si atarna o imagine orizontal sau lateral. Cu alte cuvinte, formatul portret este atunci cand o imagine este mai inalta decat este lata, iar peisajul atunci cand este mai lata decat este inalta. Desigur, inainte ca imaginea sa fie inramata, trebuie sa o cream si sa o surprindem, iar in multe cazuri, acest lucru se face prin fotografie.  Inainte de primii fotografi au fost pictorii care au pictat pe panze. Unii dintre ei foarte talentati si cunoscuti cum ar fi … Leonardo Da Vinci. Iar Leonardo a pictat lumea asa cum a vazut-o el.

Intr-o zi frumoasa in secolul al XVI-lea, el a vizualizat Cina cea de Taina ca format peisaj si a redat-o astfel. Cativa ani mai tarziu s-a intalnit cu Mona Lisa si el i-a pictat portretul. Avem riscul sa presupunem ca, la fel ca maestrul pictor italian, decedat de mult, tendinta noastra naturala este sa desenam, sa compunem, sa pictam sau sa filmam subiectii nostri asa cum ii vedem.

Daca sunt in mare masura inalte, tindem sa facem formatul portret, daca sunt in mare parte largi, tindem sa facem format peisaj. Dar, in acest moment, apare intrebarea, este una dintre cele doua mai bune decat cealalta? Din fericire exista norme sau modele care ne ajuta sa alegem.

Adesea fotografiem alegand orientarea verticala sau portretul, deoarece suntem primate bipede si stam in pozitie verticala. In mod subconstient, un obiect vertical este un simbol al fortei, puterii, autoritatii, virilitatii si dominantei. Un invingator puternic se ridica vertical peste dusmanul sau slab.

Formatul este potrivit pentru subiecte orizontale, situatii sau panorame. Vedeti cerul, marea, lacurile, muntii, raurile, dealurile sau pajistile, acestea sunt doar cateva exemple. Toate acestea cer ca sa zicem un format peisaj sau compozitii orizontale. Exista, de asemenea, multe subiecte fotografice cu linii incorporate, care favorizeaza utilizarea unui format peisaj.

Acestea includ ziduri, drumuri, campuri, poduri, baraje, poteci si multe cladiri antice si istorice. Intr-adevar, cam toate imaginile si fotografiile gasite online ale Taj Mahal nu sunt portret, ci peisaj.

Un alt aspect util al formatului peisaj este acela ca tinde sa accentueze spatiul si imprejurimile fata de subiect. Desigur, alegerea va depinde si de dorinta fotografului de a-si exprima creativitatea.

De exemplu, daca subiectul este celebra statuie a libertatii din New York, o poza format portret tinde sa sublinieze dimensiunea si soliditatea statuii. Pe de alta parte, un cadru indepartat al statuii poate crea impresia ca aceasta este o santinela, care pazeste America sau care da un mesaj de speranta. Indiferent de interpretare, este clar ca o schimbare de orientare modifica adesea starea de spirit, sentimentul si mesajul artei.

Un alt aspect interesant al selectiei de orientare portret sau peisaj este acela ca in articolele media cel putin, imaginile cu orientare peisaj functioneaza mai bine decat portretul. Viziunea noastra este, de asemenea, in mod natural, mai larga decat inalta. Omul are doi ochi pozitionati unul langa celalalt si nu deasupra celuilalt. Menirea noastra naturala este sa scanam lateral, mai degraba decat in ​​sus si in jos, deoarece ochii nostri sunt pozitionati orizontal, astfel dandu-ne in mod natural o perspectiva orizontala sau peisagistica.

Aceasta evolutie imbucuratoare ne permite sa avem vederea mai periferica, obtinand mai mult, vizual vorbind. Camerele au fost construite de mult timp pentru a reflecta acest lucru si majoritatea aparatelor si obiectivelor au format peisaj, nu portret. Totusi cu privire la rame, enigma legata de alegearea formatului portret sau peisaj este mai usoara. In general,cei care inrameaza, primesc o fotografie, tablou, etc deja cu formatul ales de catre client.

Totusi, cateodata, daca imaginea contine o zona mare fara continut, formatul poate fi modificat prin decuparea zonei fara continut.

In general, asezam cateva baghete de rama pe toate cele patru laturi ale fotografiei si pregatim atat varianta portret cat si de peisaj astfel incat clientul sa decida.

Cei care inrameaza fotografiile  pot spune dupa dimensiunea fotografiei  in ce mod ar trebui sa se orienteze rama, care se potriveste cel mai bine.

Astfel, daca fotografia are 60×90 cm, stim ca va fi portret (partea cea mai ingusta in partea de sus si de jos) iar daca este  90×60 cm, va fi peisaj (dimensiunea cea mai larga in partea de sus si de jos). Este usor sa realizam o rama portret sau peisaj. Tot ce trebuie sa facem este sa masuram, taiem, imbinam rama conform fotografiei si sa montam agatatoarea. Ramele prefabricate  sunt chiar mai usor de utilizat. In mod implicit, acestea sunt dotate cu agatatori (sisteme de prindere) pe ambele laturi astfel incat nu este nevoie sa schimbati sau sa modificati nimic!